Se afișează postările cu eticheta ascult. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ascult. Afișați toate postările

august 11, 2008

dap. place mult vocea doamnei si...

...tare mi-ar placea sa am o zi vocea ei si sa cant. doar o zi. e mult? hmm... o ora? vreun spiridus, careva? :P
miroase a toamna si-a.... vacanta... vacanta mea... muahahaaaaaaaaaaa ;)

iulie 15, 2008

lebaduta


aseara, parcul bordei mi-a fost iara gazda... m-am gandit la ce imi spunea cineva odata... ca merge si fotografiaza acelasi lucru, peisaj, cladire de mai multe ori. si asa facut-am si io... lebaduta din imagine m-a incantat si m-a invatat cate ceva despre rabdare si blandete... :)

mai 22, 2008

i wanna' kiss the rain

amu', ce-or avea in comun un ceas si ploaia? hmm... nika. numa' ca mi-e mie dor de-o ploaie si vreau ca timpul sa se opreasca. atat.

mai 19, 2008

a la claire fontaine

viata e ca o calatorie cu trenul. in "vagonul" vietii mele, sau in viata, intra... tumultos ori sfios, cu mult curaj, cu noblete poate, cugetand mult inainte ori navalind ca un rau primavara, cu bucurie sau tristete, cu pasiuni, nazuinte si cu sufletele lor, oameni. invat de la ei, cu ei.

uneori, calatoria devine minunata si parca timpul sta in loc.

alteori, o lupta se da in suflet pentru a o continua. de cele mai multe ori, lupta se duce in noi insine pentru cei pe care ii iubim si pe care ii dorim. alteori, ii pierdem.

ii pierdem pentru ca isi iau la revedere prea repede. e alegerea lor, uneori. alteori ii pierdem pentru totdeauna, fara ca ei sa isi fi dorit asta. si un gol ramane in suflet. cateodata, pentru totdeauna.

the little drummer boy


i se potriveste piticului. si mie. caci imi plac colindele in miez de primavara :P

mai 13, 2008

azi

azi incui totul. inchid ferestrele si usile caci pare ca toate mor si nu vreau sa privesc. imi feresc privirea si imi las picioarele sa se afunde intr-un lan de grau galben precum soarele la amiaza. negre zburatacitoare deseneaza pe cer un zbor neinteles si-i vestitor a tristete si necaz. croncanitul lor musca din albastrul zarii cu pofta si aminteste sufletului de iarna rece.

azi uit totul. cine sunt si ce vreau, ce sper si ce visez. caci iarna cu respiratia ei de gheata a inghitit cu nesat orice speranta, a pustiit. si nu vreau sa-mi privesc sufletul.

azi muzica o reneg. si notele aducatoare de liniste le proscriu drept eretice.

azi mor putin.