iulie 24, 2008
marturisire
un parfum uitat... ori aroma unei prajituri... un film, o privire, un zambet strengaret... chiar si razele amurgului pravalindu-se pe ziduri si pe cartile de pe rafturi... uneori o culoare si alteori picurii ce se ostoiesc in tabla rece... o voce, o piesa. sau doar un fragment. cateva note... mai ales notele. pot porni o avalansa de ganduri si amintirile podidesc sufletul. marturisesc. uimirea mea imbraca inaltimea monstrilor din copilarie cand, ca un spectator... privesc in viata si imi dau seama de clipele traite si uitate. le adun apoi cu grija unei batrane ce culege in urma pasilor vijeliosi ai nepoatei cioburile celui mai drag bibelou.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
Aripile dulci-amare ale trecutului. Cum planeaza ele cand si cand presarandu-se-ntr-un gand..atunci cand parfumuri, imagini si-alte franturi ti se-mprastie uneori in cale pentru a stii ca-s acolo..ca-s o parte din noi..ziua buna, domnita..
ziua buna si tie, mina mica...
o parte din noi pe care uneori o uitam si care ne surprinde atata de mult cand franturile celea in cale ne sunt imprastiate... un privilegiu pentru mine. o durere pentru altcineva... am intalnit un suflet care nu isi mai aminteste... uneori... cine este... ii stiam suferinta. i-am privit ochii. cata durere si ce gol purtau...
Trimiteți un comentariu