o jucarie pentru un pitic

anul trecut cineva a strans jucarii pentru piticii din orasul mare si prafuit...
aduna din nou... pentru copii ce nu au vazut niciodata o jucarie. textul sau si link-ul catre blogul de pe 360 le aflati mai jos.

Un sprijin uman pentru copiii din Afganistan....

Dragii mei,
dupa cum probabil stiti, anul trecut am incercat sa adun jucarii si rechizite pentru copiii din Afganistan. Demersul meu, numit atunci "Ziua Jucariei Daruite", s-a concretizat in mii de jucarii stranse si donate unor case de copii, insa din Bucuresti si imprejurimi.Nu regret, Doamne fereste, pentru ca ele au ajuns unde trebuie, in cele din urma...

Insa anul acesta am decis sa strang din nou jucarii si rechizite pentru cei aproximativ 300 de copii orfani care locuiesc in apropierea bazei militare din Kandahar. Pot sa va spun ca aceasta campanie va incepe la mijlocul lunii noiembrie (in preajma zilei mele de nastere mai exact). Voi insoti si transportul acestor jucarii si voi realiza si un scurt documentar la fata locului. Sper ca acei dintre voi care gasesc jucarii mai vechi sau mai noi si care le pot darui unor copii care nu au invatat sa se joace decat cu pietre, sa le poata darui din inima. Sunt copii care nu au vazut in viata lor un ursulet de plus, sunt fetite care nu stiu ce e aia o papusa, fie ea Barbie sau nu.

Am sa revin cu noutati pe parcurs. Momentan caut un loc in care sa depozitez lucrurile stranse si eventual ceva voluntari care sa ma ajute sa le impachetez corespunzator.

Tuturor - multumiri anticipate!

infern

fratii karamazov. f.m.dostoievski
carticica aceasta mi-a placut mult. am citit-o dupa ce am gasit intr-o alta carte cateva cuvinte din romanul lui dostoievski... urmatoarele...

ce este iadul? si cuget in sinea mea: e suferinta de a nu mai putea sa iubesti.

aripi

dupa domnishoru' din imagine am alergat ceva... am alergat impreuna cu nepotzelul meu... si l-am prins... muahahaaaaaaaaaa... :P
trebe sa spun ceva despre nepotzelul meu... nu pot pentru ca sa tac :D adica pot, dar nu vreau... hi hi hi... dumnealui vorbeste... graiul cela dulce moldovenesc... ce ma incanta... si... muahahaaaaaaaaaaaa... sa zicem ca piticul nu s-a intlanit pana acum cu domnul "sh" .... hi hi hi... :))

ps: la intoarcere, un alt domnishor, tare frumos si tare vesel s-o gandit sa ma bucure... si cum ma indreptam io catre ultimul vagon al monstrului de fier... zaresc pe ciment, langa tren, un flutur portocaliu... sufletu-mi se bucura. scot aparatul foto cu grija. e liniste, atata liniste... si-apoi, ma bucur ca in drumul meu zaboveste fluturul... nu-s grabita... timpul nu mai goneste... pana ce doi trecatori, tare grabiti, da' tare grabiti... rostesc... ce frumos fluture... si il alunga. cu pasii lor grabiti.

calator

o calatorie s-a sfarsit. ori... poate doar a inceput. o alta calatorie incepe... ori poate s-a sfarsit inainte de a incepe.
poate cineva sa stie?
mantia cade greu pe umeri. asemenea zilelor intunecate. asemenea norilor cenusii si aducatori de umbre in suflet. asemenea clipelor de toamna.
mereu toamna.

suceava... via... sibiu :)

am repezit cateva haine si niscaiva file pen' citit intr-o valiza.
am indesat si niste materiale despre fotografie in valiza cu pricina.
am ratacit notitele despre sibiu si suceava.
nu-i bai de ma ratacesc pe vreo straduta veche, uitata.
nu-i bai deloc.

canuta om sucit... catre un altul

16 septembrie.... da, 16 septembrie :P... zi adusa de timp si mangaiata de nori gri.

e de-ajuns o ploaie de-ajuns
si un curcubeu
de ma gandesc mai bine,
mai mult.

ploaia a asternut peste oras o perdea de picaturi reci. frunzele, inca verzi, sunt primenite de vantul inghetat, iar in cateva zile poate, toti arborii fi-vor improspatati. iar dupa ce noi, suflete alergande, ne vom fi minunat de culorile vii si de miresmele toamnei, aceasta va fi plecat in mod tainic, grabita parca... asa cum face mereu.
e o seara rece cu stropi mari aruncati in asfalt. orasului prafuit ii sunt spalate geamurile, strazile, aleile... fiece cotlon e rece si umed...

e de-ajuns un zambet de-ajuns
ce uneori ascuns a stat,
alungat de povesti triste
si de ganduri multe.

gandurile mi se indreapta catre un om drag mie...

e de-ajuns un mers saltaret e de-ajuns
jucaus si vesel
si o codita
la fel de saltareata
si cuminte
precum un pumnulet de om.

as fi vrut sa nu ploua. as fi vrut sa fie o zi cu seara si dimineata reci, dar luminoase. cu soare caldicel in amiaza si rosu in asfintit... da's neputincioasa... mai mult, cuvintele-mi sunt sarace si putine. desi as fi vrut sa am priceperea unui priceput si iscusit scriitor. asa ceva nu am primit in dar. mina insa, da.

e de-ajuns o poveste de-ajuns
rostita
in ritmuri domoale ori
prapastioase
dupa cum
si sufletul ce-asterne
ori rosteste povestea
simte.

ploaia tot mai bate darabana in pervaz. ma gandeam, speram... ma inchipuiam intr-o poveste si-mi imaginam cum ploaia, buchisind putinele cuvintele asternute, se va lasa induplecata... nu-i cu putinta... e incapatanata ploaia...

la multi ani, zana mica a toamnei!

putin infinit. intr-un cantec

de multe nu-i nevoie. de cativa prieteni, in asfintit. un cantec si putin infinit.

souvenirs d'un autre monde

cand fascistii au intrat in danemarca, toti evreii au fost obligati sa-si coasa stele galbene pe haine, pentru a putea fi cu usurinta deosebiti. toti danezii si-au cusut imediat pe haine stelute galbene, pentru a-i salva pe evrei, dar si pentru a evita pericolul de a deveni ei insisi fascisti. regele a fost si el alaturi de ei.

intre filele unei carticele gasit-am cuvintele acestea. file despre oameni.

azi m-am enervat!

mi-ar placea sa comand un banner. si mi-ar placea sa il agat pe teatrul national... ca sa-l vaza toti.
ce-as scrie pe banner?
hmm... nika filosofic, nika moralizator, nika ingenios, genial, frumos. as aseza insipidul gand: foloseste, dom'le, subiect si predicat cand vorbesti! si casca gura, nu mai balmaji cuvintele!

sigur ca nu am ramas la fel de calma precum mata ce-o pozai! nici nu am vrut!

ceai la metoc

ceai si dulceata. serbet si verdeata. la metoc. langa biserica armeneasca. de care si-a legat, mica ceainarie, probabil, numele.

dor

cuvinte
nicicand
rostite
ascunse
purtate
in suflet
devenite
povara
durere
tristete