fratii karamazov. f.m.dostoievski
carticica aceasta mi-a placut mult. am citit-o dupa ce am gasit intr-o alta carte cateva cuvinte din romanul lui dostoievski... urmatoarele...
ce este iadul? si cuget in sinea mea: e suferinta de a nu mai putea sa iubesti.
2 comentarii:
Dani, dar trebuie sa te contrazic, ca nu pot altfel:) Fratii Karamazov nu-i o carticica, domnita..este Cartea..este cartea care mi-a facut privirile sa rataceasca-n gol dupa ce-am terminat si ultima pagina..si nu-mi venea sa cred ca cineva poate scrie asa..a creat trairi uluitoare..in mine. Cat despre iad..are atat de multe fete, ca n-as sti acum sa spun care dintre ele a fost cea mai hidoasa..dintre cele zarite de mine pana acum..si din pacate..
hei, mina mica... is intru totul de acord in ceea ce spui referitor la romanul lui dostoievski... nu am folosit cu sens peiorativ cuvantul "carticica"... e una din cartile pe care le-as reciti iara si iara...
iara... iadul... pe mine m-a uimit teribil gandul acesta simplu...
hei, mina mica... as fi vrut ca tu sa nu fi cunoscut nici una din felele hidoase de care spui... imi pare rau... dar stii ce? io tot cred ca intr-o zi... candva, pe neasteptate, toate fi-vor acolo unde le e locul, in trecut...
ca orice rana se va fi vindecat iara noi doua fi-vom zambicioase si vesele, pe o iarba verde-verde... vom avea o limonada in mana... si ne vom desfata cu pufosii albi de pe cerul albastru... imbratisator mare-mare
Trimiteți un comentariu